Există oameni care mă citesc; îmi citesc măcar o dată pe săptămînă gîndurile, mă înjură, dar mă citesc. Lor nu le-am zis niciodată nimic, nici măcar un „merci”.
Aceşti oameni care revin şi mă citesc zi de zi sunt oameni care poate să regăsesc printre rîndurile mele, care găsesc frînturi din iubire, care îşi amintesc că au iubit odată sau că erau fericiţi; se enervează, trîntesc, beau, citesc, învaţă şi gîndesc.
Şi totuşi nu am scris nimic pentru ei. Probabil uit de multe ori, pentru că mă irită cei din jurul meu, cu interesul lor perfid şi mizerabil. Deşi asta nu îmi dă dreptul să nu scriu, ori să tac.
Dar acum vreau să le mulţumesc pentru fiecare vizită, pentru fiecare înjurătură, sau pentru fiecare laudă.
Mulţumesc !
