Echilibru

Dimineața a început de la ora 8 cînd m-am trezit și am plecat la Universitate, avînd ore de la 10, seminarul de Logică, apoi cursul de Logică. La seminar nu am rămas pentru că proful a fost foarte ok și ne-a dat drumul să ne facem plimbarea de dimineață. Ei bine, de atunci au început fazele trăznite să se țină lanț. An căutat cu Radu să schimbăm 1 leu în 2 monede/monezi de 50 de bani de ne-au sărit capacele. Am rămas toți 4, eu, Radu, Claudel, Ramona cu gura căscată cînd am aflat că Tratatul lui Manolache are un preț de aproape 150 de lei. Am făcut rost de monede/monezi, noroc de Claudiu! și ne-am dus și ne-am luat cafea. Dacă dimineața cînd am fost cu Pingu automatul de cafea din Universitate ne-a furat 60 de bani, acum ne-a dat 20. Măcar să luăm și noi ceva … Dar ni s-a dat! Am plecat în față la intrarea spre sala Pașilor pierduți cînd trece un tip și spune ceva de genul : „It’s so frig” Am rîs cred că 15 minute. La cursul de logică a fost fain de tot, mai ales că proful tot aduce în discuție termeni și istorie grecească.

După curs am fost la Pingu și am mîncat, am fumat o țigară și ne-am deplasat la BCU să nu mor fără ca să aibă și eu permis. Ok, ne-am dus în sala de lectură și mă rugam să nu îmi fi uitat muciera aka șervețelele nazale în haină. Da, le uitasem și mă smiorcăiam pe acolo ca un motan răcit. Am plecat pînă la urmă și ne-am dus din nou în cămin unde am mai discutat cu Pingu. Ne-am dus la seminarul de Comunitar unde profa e o scumpă și jumătate, chiar mi-a plăcut de ea.

Dar … Am uitat să vă spun de ce am rîs cu Pingu cam jumătate de oră cînd coboram spre Fundație. Așadar… În față la Kogălniceanu trec pe lîngă noi 2 italieni sau tipa era romîncă, nu știu, dar vorbeau amîndoi italiana și aveau un cîine flocos care atîrna după ei. Merg ei ce merg, trec pe lîngă noi încă o dată și în fața parcării de la Drept nu știu cum naiba se întîmplă, că doar și eu și Pingu ne uitam în față, dar tip se împiedică și cade într-un mod miraculos jos. De ce? Pentru că a făcut un fel de flic, o roată joasă și s-a lovit la mînă. Dar s-a împiedicat de bordură, ca o mașină care ia bordura pe laterală. Nici bine că nu a picat piți jos, că și cîinele wpa acolo, să vadă ce s-a întîmplat, cu botul lui prin părul ei, lingînd-o.

Ăsta da cîine! La bine și la rău !