Servus tuturor.

Va anunt ce ne-am mutat aici : http://igrecul.com

Cine doreștesă fie trecut la blogroll, chestii din astea, să lase un comment pe noul blog.

O seară bună.

Azi a fost o zi proastă, o zi plină de gânduri, de eșecuri, de dezamăgiri și de speranțe deșarte. Azi am învățat că nu e bine să ai așteptări de la nimeni, pentru că atunci devii dezamăgit. Am mai învățat că e mai bine să stai în banca ta, că e mai bine să taci și să lași pe alții să vorbească și că răbdarea nu există. Există doar momentul până vezi că ai avut dreptate.
Mă gândeam astăzi că e atât de bine să stai în carapacea ta, să nu ai treabă cu ceilalți pentru că îi poți răni și e mai bine să nu faci rău nimănui. Nu știu, de câteva zile nu mă simt bine. Și cred că fac niște schimbări în viața mea. Ultimele zile m-au readus la stadiul de dinainte, cel de a sta în banca mea, de a nu mai vorbi atât de mult sau orice, de a-mi petrece mai mult timp învățând pentru că … Îmi doresc să termin ceea ce am început, chiar dacă îmi place sau nu. Dar am pornit pe un drum. Îmi voi respecta cuvântul, voi merge înainte.

După ziua de ieri am luat niște decizii, printre care…
1. Nu mai fumez (nu am precizat perioada, dar sper să mă țină)
2. Nu mai beau cafea (idem)
3. Folosesc timpul

Ăsta cred că a fost „ante scriptumul”…
M-am culcat aseară pe la 1 sau 2 nici nu îmi mai amintesc și m-a trezit un telefon de la Postelnicu pe la 12. Uitasem să mă duc la dentist și era îngrijorată. Cred și eu, la experiențele mele cu stomatologii…
În vreo 2 ore, cam așa, trebuie să mă duc la seminar, Roman. Până atunci, mănânc și învăț.

O zi faină.

M-am chinuit multă vreme să scriu un post vesel, s-a chinuit şi grecul însă nu ne-a ieşit de nici o culoare.

Acum cred că pot scrie un post vesel, fără să mă mai chinui prea mult.

Azi…o zi absolut superbă, asta după ora 12. Ziua a început cam abrupt, ca să o spun elegant- ora 8.20- bătăi insistente în uşă…Am mormăit o înjuratură printre dinţi pentru că eram în mijlocul unui vis…şi cu un gand straniu în minte deschid uşa. Mă întâmpină un ranjet LAAAAAAARG şi o tona jumătate de bunădispoziţie…Cu o faţă de om obosit am deschis uşa grecului…După schimbul de amabilităţi şi pregăteala de dimineaţă am ajuns la Universitate. Seminarul de civil-moarte lentă şi extrem de dureroasă. Subiect închis !

Am mers la cantină şi ne-am realimentat apoi a urmat somnul de frumuseţe a grecului şi …orele mele de bunădispoziţie şi evadare …

Nu e aşa că deja simţiţi bunadispoziţie ?

Bine, recunosc, nici ăsta nu mi-a reuşit, nu e un post vesel dar mă chinui…compensează starea de spirit. Promit sa mă perfecţionez în cel mai scurt timp !

La 5 și câteva minute am plecat la bucătărie. Am dat drumul la radio, bineînțeles cât mai tare să îmi pot reveni și apoi am pus pe foc cafeaua. Am plecat la baie, m-am spălat bine pe mufă (față) m-am spălat de nu știu câte ori pe mâini (am să vă povestesc mai târziu obsesia mea cu mâinile curate) și apoi m-am dat cu cremă. Am făcut o cafea și mi-am dat seama că nu am lapte. La naiba! Numai melodii faine la InfoPRO și mă așez pe masă cu o țigară în mână, gândindu-mă cum să abordez ziua de azi. În gândurile mele până în gât, cu picioare cu tot și se aude la radio „In a way, you could call me a fool” Da, melodia de la Zero, „Sunny Days” pe care am ascultat-o maraton și eu și Claudiu. El a ajuns pe la 100, eu la 65. Am zis că nimeni și nimic (mare prostie, Civilul are să îmi strice toată ziua) nu-mi poate strica ziua. Apoi a urmat un Ricky Martin, numai bun de zbânțuit prin bucătărie, că și așa are 100m lungine și 70m lățime. Pe la 7 fără mai pun de o cafea pentru ai mei, o fac și apoi pun ceștile pe o tavă și se duce dihania (eu) în cameră. Cu o față de înger care a învățat toată noaptea îi stric suav și cască ochii, foarte ok, „mulțumesc”

Foarte faină dimineața, acum mă gândesc că până la 10 mai sunt … 3 ore și sper să ajung la seminar, dacă nu mă pălește vreun plimbare.
Mă duc mai devreme să o trezesc pe Postelnicu, să îi stric toată dimineața (alt dihor care doarme de rupe patul … de somn) și să îi spun: „Băi, ce (&%)( facem la Civil că tu ai dormit toată noaptea, eu am stat pe gânduri și mi-am lungit firele de la genunchi!!!” N-are să zică nimic și apoi face fața aia lungă spunând: „Nu… Mergem la Civil” Nu poți să mă trezești și apoi să mergem să ne plimbăm! Puteam să dorm! Futu-ți ceapa mătii de grec!”
Bineînțeles, vom merge la Civil și acolo sper să fie cineva cu cap încât să îmi sufle ceva.

Postelnicu, Claudiu, miercuri la Lavinia! Face clătite și bem bere!

Bună dimineața!

Când am dat și eu peste o leapșă, am făcut-o și apoi am dat-o la case mai mari, mi s-a zis că s-a făcut. Răutatea a fost Denisuca ce mi-a zis frumos „Măi, eu am făcut leapșa acum 2 săptămâni, chiar vrei să o fac din nou?” Normal… A picat cerul pe mine, mi-am dat cu firma în cap. Acum … Fac altceva, dar mâine… O nouă leapșă, dar „made by Igrecul” și uite așa am să fac cea mai leapșă leapșă

Într-o altă ordine de idei, iar sunt pasăre de noapte, numai că de data asta e nasol, mâine am seminar la Civil și prescripția nu o știu prea bine. Am să mă trezesc la 8, cu o cafea în mână citind…

Pe mâine și sper să trec cu bine de seminar.

M-am culcat, după cum se poate vedea și din posturile anterioare (ăsta1 și ăsta2) destul de … târziu, adică dimineață, la 6. Mă durea piciorul de am ajuns să număr punctele oranj (știu că se scrie „orange” dar cum e aici la români, oranj se spune, oranj se scrie) de pe pereții din camera mea, oranj bineînțeles. Am adormit … Stăteam cu o pernă sub genunchi și visam ceva, nu mai știu ce. Nu prea am auzit eu zgomote, dar la un moment dat, nu știu cum naiba se face că o mână mi se flutură pe la nas, era a lu’ Mamaie. Ce îmi spunea Mamaie? Că a venit cineva la mine. Mă întorc, (am ajuns să dorm pe burtă) și nici bine nu deschid ochii că o văd pe Postelnicu în fața mea. M-am speriat inițial și apoi un miliard de înjurături în limba natală mi-au venit în cap. Nu știam care geam să îl deschid și să o arunc. Ei bine, am izbutit să deschid mai bine ochii și îmi dă un buchet de macedonii cu ciuperci și 2 plicuri de 3 în 1 cu lapte (știe ghiavolu’ ce-mi place mie!) M-am ridicat din pat, am mers la bucătărie, mi-am dat seama că nu am țigări și Postelnicu țuști să ia pipă.
Am avut o lungă discuție în bucătărie unde m-am delectat cu niște țigări și o cafea care miroasea atât de bine … No, acum că am avut dreptate, de fapt știe că EU am mereu dreptate.

Una peste alta, pisica de Postelnicu s-a întins pe pat și m-a miorlăit să o las să doarmă o oră sau să se ducă la cămin. Știam foarte bine că dacă am scăpat-o la cămin doarme până mâine dimineață, iar cum ea m-a trezit pe mine, de ce să o las să se bucure de luxul de a dormi? Și s-a întins pe pat și a pus cornul în pernă și a dormit. Eu m-am dus la baie, m-am pregătit etc (no, dacă sunt cățelușul șchiop). Când am venit, s-a trezit și am fumat o țigară apoi am plecat la BCU. Normal că a început a ploua și noi nu aveam umbrelă, dar a fost bine. Am băut o cafea în Fundație, am mâncat niște prostii de la Forneti și apoi … La chin cu noi.
Era inevitabil ca mintea lu’ Postelnicu să nu zdurde pe câmpii, dar măcar am învățat ceva cât am stat acolo.

Cam astea… Și uite cum nu poți să dormi, că te ridică și din pat!

Cred că cel puţin o dată în viaţă am avut cu toţii un prieten/prietenă care să fie capabil să te înţeleagă fără să vorbeşti şi tu la rândul tău să îl înţelegi dincolo de cuvinte. Şi pun pariu că au fost momente în care gandeaţi că totul e prea frumos ca să fie adevărat, momente în care vă doreaţi să nu cumva să se întâmple ceva şi să se strice castelul de nisip…. Şi cum este o vorbă celebră care spune că poţi fugi dar nu te poţi ascunde sau aceea care spune că de ce ţi-e frică nu scapi, se întâmplă inevitabilul şi cineva calcă strâmb.

De aici, ce a fost parcă e cuprins de o ceaţă groasă, densă şi nu mai rămâne decât partea negativă şi rămâne la aprecierea celui ce a avut de suferit dacă e capabil sau nu să treacă peste dezamăgire… Eu mi-am spus de nenumărate ori că nu sunt capabilă să fac uitate anumite aspecte însă, contrar aşteptărilor am ales prietenia în detrimentul mândriei.

Voi de câte ori aţi făcut asta şi… până unde merge iertarea ?

Am furat-o cu bună știință de la borcuncugem

1.SUNT Săgetător și mă mândresc cu asta, sincer…
2.AŞ VREA să pot să mă trezesc dimineața fără să fiu „om morocănos”
3.PĂSTREZ toate ciornele de la examene.
4.MI-AŞ DORI să dau tuturor căști să nu mai asculte muzică la MP3 încât să aud și eu…
5.NU-MI PLACE să mă trezească cineva, asta printre altele…
6.MĂ TEM DE dentist și de cele mai multe ori leșin pe scaun
7.AUD, de fapt n-aud nimic, îs în lumea mea.
8.ÎMI PARE RĂU, nu; nu îmi pare rău de nimic.
9.ÎMI PLACE să beau bere, să fumez, să citesc legi, să scriu ce aberații am în creier, să jăc basket și să călătoresc + să fac fotografii.
10.NU SUNT omul care să vorbească prea mult
11.CÂNT numai melodii grecești, de regulă la duș sau la petreceri
12.NICIODATĂ nu am să îmi las familia pe drumuri
13.RAR mă trezesc dimineața, mai degrabă nu dorm toată noaptea.
14.PLÂNG numai în vise.
15.NU SUNT omul care să facă promisiuni și să nu le respecte
16.NU ÎMI PLACE când cineva face vreo aluzie la grecul din mine
17.STARE DE CONFUZIE cu săptămâna pară și cea impară
18.AM NEVOIE de o bere și o țigară (acum)
19.AR TREBUI să vorbesc mai mult cu ceilalți și să iert mai mult
20.AŞ PUTEA să mi se rupă de tot, dar nu..

Astea fiind zise, o transfer la Domnișoara Toxică, Denisuca și Tomata cu Scufiță

La 5 dimineața am chef de discuții filosofice sau edspre legi, dar cred că dăm în utopisme. Nu știu ce-i cu mine, cred că e de la apă. Am început să ruginesc din cauza apei… No, după petrecerea de la Lavinia, cred și eu. Încă nu am înțeles de ce Pingu m-a numit „băutorul de bere nr. 1” când ea a fost praf numai dintr-o bere și râdea ca broasca la inundație. În fine, asta e conjurația împotriva mea.
După cum scrie la titlu, nu pot să dorm. Nu știu ce naiba am de nu pot să dorm. Mi-a trecut de faza cu Postelnicu, dar acum mă gândesc că mâine am un test neanunțat la Comunitar (bun, dacă e neanunțatm sigur vă întrebați de ce spun asta; pentru că multe lucruri se află…«dacă îmi citește vreun prof. blogul, sunt un om mort ») și nici nu m-am apucat de citit. Aveam de gând mâine, dar nu știu sigur dacă am să pot merge. Genunchiul meu are o personalitate diferită de-a mea și face după cum îi trăznește.
Azi mi-am amintit că poți să ierți, dar nu să uiți. O chestie din trecut a revenit și mi s-a spus foarte clar că „Răzbunarea e arma prostului” sau „Nu ai motive” Na… Mă abțin aici.
Replica mea: „Poți să ierți, dar nu să uiți.”